George W. Bush ameninta ca va actiona cu sau fara aprobarea Consiliului de Securitate

Daca Natiunile Unite nu iau o decizie in privinta Irakului, atunci America va conduce o coalitie internationala pentru dezarmarea regimului de la Bagdad, a avertizat, marti, seful administratiei de la Washington, George W. Bush. Nemultumit de opozitia de care au dat dovada Rusia, Franta si China fata de noul proiect de rezolutie asupra Irakului propus de Statele Unite, Bush a declarat ca ONU "nu are tot timpul la dispozitie" pentru a adopta o pozitie ferma in criza irakiana. Noul proiect american a fost inaintat, luni, spre examinare, membrilor Consiliului de Securitate al ONU. Textul sau impune Bagdadului conditii drastice si un calendar foarte strict al inspectiilor pentru dezarmare, fiind considerat, de altfel, o varianta mult prea putin revizuita a unui proiect de rezolutie americano-britanic, respins anterior de Moscova, Paris si Beijing. Proiectul propus de Casa Alba la inceputul saptamanii prevede accesul complet si imediat al inspectorilor ONU pentru dezarmare in toate locatiile pe care doresc sa le controleze, indiferent de acordurile precedente incheiate intre Irak si Natiunile Unite pe aceasta tema. Dupa eventuala adoptare a rezolutiei, Bagdadul va avea un termen de sapte zile pentru a accepta oficial acest text. De asemenea, in alte 30 de zile, autoritatile irakiene vor trebui sa transmita o lista cu toate programele de inarmare. Comisia de Control, Inspectie si Verificare a ONU si Agentia Internationala a Energiei Atomice vor dispune de 45 de zile pentru a incepe inspectiile. Rezolutia cere, totodata, directorilor executivi ai celor doua organisme sa raporteze imediat Consiliului de Securitate orice incalcare, de catre Irak, a vreunei obligatii. In acest caz, Consiliul se va reuni de urgenta, "pentru a evalua situatia si necesitatea de a actiona in vederea restabilirii pacii si securitatii internationale". Desi renunta la formula "utilizarii tuturor mijloacelor necesare" in cazul in care Irakul nu respecta deciziile ONU, textul noului proiect nu prevede obligatia Statelor Unite de a obtine acordul Consiliului de Securitate in eventualitatea declansarii unei campanii militare impotriva regimului de la Bagdad. Desi administratia de la Washington anticipase negocieri dificile pe marginea propunerii sale, reactiile Rusiei, Chinei si Frantei -cei trei membrii permanenti ai Consiliului de Securitate care nu doresc o interventie in forta asupra Irakului- au fost neasteptat de dure. "Proiectul american de rezolutie nu corespunde nici macar momentan criteriilor pe care partea rusa le-a enuntat anterior si pe care le mentine in continuare", a declarat, marti, seful diplomatiei de la Moscova, Igor Ivanov, dupa convorbirile telefonice avute cu omologii sai din Statele Unite si Franta. La randul sau, ministrul francez de Externe, Dominique de Villepin, a declarat ca "este nevoie de progrese si ca mai sunt multe de facut", inainte de a se ajunge la un acord in privinta Irakului. Autoritatile de la Beijing si-au exprimat, de asemenea, dezamagirea fata de oferta americana.

Slovenii nu vor in NATO

Autoritatile slovene au aflat recent ca, desi tara lor se afla in fruntea statelor candidate la NATO, parerea publica cu privire la aderare s-a modificat substantial, scrie cotidianul american "Washington Times". "In ultimii ani, oficialii NATO si-au exprimat parerea ca, in privinta noilor membri, Slovenia reprezinta cazul cel mai simplu: este stabila din punct de vedere politic, iar economia sa este invidiata de intregul bloc fost comunist", arata cotidianul citat. "Dar un strigat neobisnuit impotriva aderarii la Alianta a venit ca o palma pentru guvernul sloven, determinand NATO sa adauge un nou punct pe lista de conditii - sprijinul opiniei publice pentru aderare", afirma "Washington Times". In pofida campaniei pro-NATO, lansata de autoritatile slovene, doar 39 la suta dintre sloveni s-au declarat in favoarea aderarii, dupa cum indica sondajele realizate la inceputul verii. Articolul 5 al Aliantei, care prevede ca un atac impotriva unui stat membru este un atac impotriva tuturor, implica serioase responsabilitati de aparare comuna, responsabilitati ce nu pot fi asumate fara sustinerea a peste 50 la suta din populatia unei tari, avertizeaza oficialii NATO. Principalele motive ce trezesc opozitia slovenilor par a fi cheltuielile ridicate, dezacordul privind participarea soldatilor la operatiuni in strainatate si lipsa unei amenintari asupra statului. In cazul organizarii unui referendum, 55 la suta ar vota impotriva, iar 45 la suta pentru. Armata, institutia cea mai credibila din Slovenia, pentru mai bine de 70 la suta dintre sloveni, nu a fost afectata de aceste dezbateri si se declara pregatita sa lucreze intr-un mediu international. Un alt motiv al opozitiei slovene este legatura pe care o stabilesc intre NATO, Statele Unite si un eventual razboi impotriva Irakului. Oficialii sloveni afirma ca Slovenia va indeplini cererea NATO privind atribuirea a doua procente din Produsul Intern Brut armatei, crearea unui sistem de aparare in afara NATO fiind mult mai costisitoare. Acest stat isi va putea asigura securitatea cu doar doua procente din PIB. "Avem o economie stabila si nu avem nevoie de NATO, precum alte state candidate", a precizat un oficial sloven, referindu-se la Bulgaria si Romania, alte caror economii nu merg prea bine. "Putem supravietui si fara NATO", a adaugat el.

Administratia Bush prezinta un plan de pace israelo-palestinian

u putin inaintea miezului noptii de marti spre miercuri, mijloacele audio-video din Israel si unele tari din zona au prezentat in extenso detalii privind initiativa de pace a SUA in privinta Orientului Mijlociu, care ar urma sa duca, in final, la proclamarea statului Palestina, la jumatatea anului 2005. Planul va fi prezentat azi (joi) de subsecretarul de stat al SUA, William Burns, aflat intr-un lung turneu in regiune, sosit, ieri, la Tel Aviv si care, astazi, se va intalni cu Nabil Shaath, ministru in Autoritatea Palestiniana, reconfirmat in functie de Yasser Arafat in noul guvern palestinian. Din cate rezulta, in prima faza, intre noiembrie 2002 si aprilie 2003, israelienii si palestinienii vor institui un armistitiu ce va fi urmat de retragerea israeliana pe pozitiile de dinaintea izbucnirii Intifadei II (28 septembrie 2000) si de (preconizatele) alegeri palestiniene. In faza a II-a (mai-decembrie 2003), se creeaza un stat palestinian de tranzitie intr-o parte din Cisiordania si Fasia Gaza, se desfiinteaza unele colonii evreiesti si se continua retragerea israeliana din teritorii spre a se asigura continuitatea (si stabilitatea) teritoriala a noii entitati. In fine, in ultima etapa (2004 - jumatatea lui mai 2005) se negociaza un acord de pace final, care conduce, la mijlocul lunii mai 2005, la proclamarea definitiva a statului Palestina. De notat ca Burns nu va conferi cu Yasser Arafat, pe care SUA, asemeni Israelului, nu-l mai vor ca interlocutor, iar turneul sau in zona e dedicat si prezentarii acestei initiative americane, in contextul in care toate statele arabe se opun proiectatei lovituri antiirakiene. Mai concret, pentru a avea intelegerea lor, se ofera solutii concrete globale si cu date fixe rezolvarii problemei palestiniene, fiind prima ampla initiativa a Administratiei Bush de acest fel in privinta complicatei crize israelo-palestiniene. Pana la ora la care transmit nu exista reactii asupra acestui plan de pace pe care atentatul de la Hadera (16 morti, 65 de raniti) nu l-a periclitat, in plus Israelul netrecand la represalii antipalestiniene spre a nu crea probleme noi lui Burns tocmai acum.

Statele Unite conditioneaza reluarea relatiilor cu Germania de o lista de obligatii

Potrivit informatiilor cotidianului german "Frankfurter Allgemeine Zeitung", administratia americana ar fi trimis cancelariei federale germane o "lista" de conditii prealabile pentru relansarea relatiilor dintre Berlin si Washington, extrem de reci in prezent. Documentul - a carui existenta a fost confirmata pentru FAZ de membrii cabinetului german - ofera Germaniei "o a doua sansa" de a reintra in gratiile Casei Albe, "reconcilierea" urmand sa aiba loc cu ocazia summitului NATO de luna viitoare, de la Praga. Pana atunci, insa, Germaniei i se cere sa-si schimbe atitudinea in trei aspecte majore: sa renunte la opozitia fata de un eventual atac american in Irak, sa sprijine initiativa americana de infiintare, in Europa, a unei forte de reactie rapida in cadrul NATO si sa sustina eforturile Turciei de integrare in Uniunea Europeana. Berlinul va trebui sa demonstreze aceasta schimbare de opinii cu ocazia summitului NATO de la Praga, afirma FAZ. Administratia Bush acorda acestei manifestari o importanta cu totul deosebita si doreste ca in centrul atentiei generale sa se afle nu extinderea Aliantei prin invitarea a sapte noi membre (printre care si Romania, n.red), ci pregatirile pentru atacarea Irakului. Cu aceasta ocazie, presedintele Bush le va cere aliatilor sai mai vechi sau mai noi sa-si exprime, in unanimitate, sustinerea pentru apropiata campanie militara americana in Irak. Mai mult, afirma cotidianul german, in cazul in care Turcia ar propune invocarea Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic pentru a justifica sustinerea militara data de catre aliati fortelor americane, Washingtonul asteapta din partea Berlinului sa nu blocheze aceasta initiativa. Germania este chemata sa fie de acord cu folosirea, de catre fortele SUA, a bazelor NATO de pe teritoriul sau in timpul viitorului razboi din Irak. Ca un "mic gest de bunavointa", scrie FAZ, Berlinului i se cere sa nu-si retraga tancurile din Kuweit dupa inceperea razboiului. (Cancelaria germana a raspuns, deja, favorabil acestei solicitari, aminteste FAZ). Pana in prezent, cancelarul german Gerhard Schroder s-a opus categoric atacarii Irakului si a anuntat ca tara sa nu va sprijini campania din Irak nici daca aceasta va fi autorizata de Natiunile Unite. Aceasta atitudine, alaturi de alte remarci dure la adresa politicii americane si a presedintelui Bush rostite in timpul campaniei electorale din Germania au adus in impas relatiile germano-americane. O alta conditie impusa de Casa Alba pentru reluarea relatiilor cu Germania este sustinerea infiintarii, in cadrul NATO, a unei forte de reactie rapida, care sa actioneze pe teritoriul european pentru combaterea terorismului. Aceasta initiativa, prezentata de secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, la reuniunea NATO din septembrie, de la Varsovia, a fost primita cu neincredere de aliatii europeni. Majoritatea celor prezenti la Varsovia a obiectat ca aceasta forta ar interfera cu forta europeana de reactie rapida, de 70 000 de oameni, in curs de infiintare in cadrul UE. Cea de-a treia recomandare a Washingtonului catre Berlin se refera la candidatura Turciei (aliat-cheie al SUA) la UE. Germania ar trebui sa sustina aceasta candidatura cu convingere si sa se foloseasca de influenta pe care o are in cadrul Uniunii pentru a obtine o integrare europeana cat mai rapida a Turciei. Independent de aceasta "lista", mai scrie FAZ, este de asteptat ca, in scurta vreme, Washingtonul sa ceara autoritatilor germane sa-si sporeasca prezenta militara in misiunile de mentinere a pacii din Balcani, pentru a-i inlocui, treptat, pe militarii americani stationati in regiune. Ministerul german al afacerilor externe a dezmintit, ieri, informatiile aparute in "Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Legea Pruteanu mediata, in timp ce initiatorul vorbea la telefon

Comisia parlamentara de mediere a reusit, ieri, sa ajunga la un punct de vedere comun in cazul Legii Pruteanu, desi initiatorul acesteia a facut eforturi vocale deosebite pentru a-si convinge colegii de justetea opiniilor sale. Surescitat de importanta rolului sau de autor de lege, George Pruteanu a incercat sa faca mai multe lucruri in acelasi timp: sa-si sustina punctele de vedere, sa combata adversarii si sa vorbeasca la telefon. Ceea ce nu i-a reusit in totalitate. Afland, la sfarsitul unei convorbiri telefonice, ca parlamentarii votasera deja eliminarea unui text din lege, George Pruteanu a declansat un atac general la adresa Comisiei, acuzandu-i pe senatorii si deputatii prezenti de rea-credinta.

Constantin Buchet se lauda ca a promovat politica PRM in CNSAS

Trebuie sa precizez ca, in intreaga mea perioada de activitate, am incercat ca atitudinea mea publica si activitatea institutionala sa fie in consonanta cu spiritul abordarii partidului asupra problematicii continute de Legea 187/1999. De asemenea, am cautat ca abordarile, pozitiile mele sa fie sincrone cu ideologia politica a PRM, in aceste chestiuni legate de istoria contemporana a Romaniei". Aceasta nu este confesiunea unui activist peremist cu carnet, ci un fragment din scrisoarea secretarului Colegiului CNSAS, Constantin Buchet, catre Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM. Secretarul CNSAS, un peremist devotat Epistola a fost expediata la 18 octombrie 2002 si a fost determinata de o disputa intre Buchet si deputatul PRM Daniela Buruiana, vicepresedintele Comisiei SRI. Pe o pagina intreaga din gazeta lui C.V. Tudor, secretarul CNSAS isi trece in revista activitatea, ilustrand cu exemple modul in care a pus "in consonanta" judecatile politico-ideologice ale partidului cu activitatea sa. "Va pot enumera cateva momente in care subsemnatul, ca secretar al Colegiului, am avut rolul de initiere si conceptie: anihilarea tentativelor de a da in judecata SRI (pentru refuzul de a preda arhivele - n. red.), tratarea cu obiectivitate a unor cazuri de persoane stigmatizate aprioric drept colaboratori de catre "tripleta" (Andrei Plesu, Mircea Dinescu si Horia Roman Patapievici - n.red.), caderea la vot a propunerii himerice de a pune sigiliul dublu in actualul local al arhivei SRI", scrie Buchet. "Tripleta" primeste si alte definitii: "triunghiul mortii", "nefast triumvirat", "trei vulturi negri". Plesu, Patapievici si Dinescu sunt acuzati ca au semanat dezordine institutionala si au sicanat SRI dezvoltand o gandire "in contrast cu pozitiile constructive ale majoritatii". Buchet are cuvinte de lauda la adresa lui Gheorghe Onisoru, presedintele CNSAS, Mihai Gheorghe, vicepresedinte, Aurel Pricu, Florian Chiritescu si Viorel Nicolescu, membri ai Colegiului. Dupa Mihai Gheorghe, care a marturisit public ca are in spate un megapartid (PSD), Constantin Buchet este a doua persoana din conducerea CNSAS care isi etaleaza legaturile politice. El se straduieste sa-l asigure pe Vadim Tudor, liderul unui partid extremist, ca actiunile sale reflecta ideologia peremista. Este pentru prima oara cand un membru al Colegiului marturiseste ca "a torpilat" unele initiative ale institutiei, facand politica partidului care l-a propus si incalcand astfel prevederile legale, care ii cer sa nu faca nici un fel de politica. Contactat ieri, Constantin Buchet nu a negat cele scrise in epistola, dar a precizat ca aceasta nu era destinata publicitatii. El s-a aparat spunand: "Eu am facut mai putina politica decat altii. Am incercat sa actionez in spiritul dreptatii". El nu considera ca ar trebui sa-si dea demisia din Colegiul CNSAS. Inca o tentativa de debarcare a lui Onisoru Astazi, "tripleta" va mai face o incercare de inlocuire a conducerii CNSAS - Onisoru, Gheorghe si, dupa scrisoarea catre C.V. Tudor, probabil si Buchet. Problema este insa aceea a cvorumului. De mai multe saptamani, la sedintele Colegiului nu participa mai mult de opt membri, oamenii desemnati de PSD disparand cand se apropie momentul votului de inlocuire a celor mentionati. Nici la aceasta sedinta Gheorghe Onisoru si Mihai Gheorghe nu vor participa. Amandoi se vor afla la o dezbatere in orasul Giurgiu. Gheorghe Onisoru era sigur pe el: "Nu va avea loc nici o sedinta. Nu voi fi schimbat cand vor ei. De ce nu m-au inlocuit cand am avut cvorum?! Cine s-a batut azi (ieri - n.red.) pentru bugetul institutiei? Eu am fost ala, nu ei!". Decizia la nivelul conducerii CNSAS este blocata de aproape o luna din cauza conflictului intern dintre membrii Colegiului. Plesu, Dinescu si Patapievici au cerut inlocuirea actualei conduceri a Colegiului, pe care au acuzat-o de relatii prea stranse cu SRI. Scandalul mai vechi din interiorul Colegiului a compromis incercarile de a prelua arhiva SRI si de a publica listele cu ofiterii de Securitate care au facut politie politica.

Masa baroc, telefoane mobile cu transmisie imagini si laptop-uri

Pentru ca din bugetul din acest an au mai ramas de cheltuit peste 71 de miliarde de lei, conducerea Camerei studiaza atent piata pentru a vedea pe ce poate da acesti bani. Un material inaintat Biroului Permanent face urmatoarele propuneri: 34,6 miliarde sa fie cheltuiti la sediul Camerei, 28 pentru birourile parlamentare si 8 miliarde pentru modernizarea sistemelor informatice. In urma desfasurarii procedurilor de licitatie s-a ajuns la urmatoarele propuneri de achizitii: 19 aparate aer conditionat, 18 calculatoare laptop si echipamente voce (date) Internet (mobile de ultima generatie cu transmisie foto), 10 telefoane triband, masa consiliu stil baroc cu 14 scaune. Se mai achizitioneaza 3 masini de numarat bancnote, desi platile la Camera se fac pe carduri.Masa baroc, telefoane mobile cu transmisie imagini si laptop-uri

Doamnele deputat si-au deschis club cu circuit inchis

Miercuri, 23 octombrie, Parlamentul a trait evenimentul infiintarii Clubului Parlamentarilor coordonat chiar de initiatoarea lui, Anca Boagiu, deputat PD. Ceremonia de inaugurare s-a desfasurat in salile Clubului Parlamentarilor, care nu au avut nimic impotriva sa gazduiasca manifestarea colegelor lor. Au raspuns invitatiei Ancai Boagiu doamne deputat reprezentand tot spectrul politic, de la PSD la Minoritati. Anca Boagiu a anuntat ca regulile de baza ale clubului sunt cuprinse intr-un Decalog, "porunca" a 5-a fiind sa nu se aduca disputele politice in cadrul clubului. Impacate politic, doamnele parlamentar au petrecut restul sedintei intr-o atmosfera prieteneasca si constructiva, intrebandu-se ce vor face la urmatoarele intalniri. Membrele clubului s-au decis sa promoveze solidaritatea intre femeile implicate in viata politica. Solidari cu femeile parlamentar sunt si doi politicieni: senatorul Vlad Popa si deputatul Bogdan Niculescu Duvaz, care s-au inscris si ei in Clubul Parlamentarilor. Cotizatia lunara pentru membrii de ambe sexe ale clubului este de 100.

Deputatii, abonati la toata presa: de la reviste de bricolaj, la gazete crestine

Setea de lectura a parlamentarilor este in crestere de la an la an: in 2003, la Camera Deputatilor vor fi distribuite zilnic 32 de ziare intr-un numar de 848 de exemplare, in timp ce anul trecut aici soseau doar 726 de ziare. In schimb, urmeaza sa scada cu putin, de la 390 la 376, numarul exemplarelor periodicelor care vor fi trimise parlamentarilor. Potrivit unui memorandum intern, la cabinetul presedintelui Camerei Deputatilor Valer Dorneanu, urmeaza sa soseasca in 2003, in plus fata de 2002, revista Candela Moldovei si Chemarea credintei, plus doua exemplare suplimentare din Romania Mare (Normal!). Grupul consilierilor presedintelui Camerei a cerut si el ca din 2003 sa fie abonat la revista Teologiei ortodoxe. Dorneanu a renuntat sa se mai aboneze, incepand de anul viitor, la Dimineata, Libertatea, Capital, 22 si Vestitorul ortodox. Ceilalti membri ai Biroului Permanent au si ei micile lor preferinte: secretarul Tudor Mohora citeste, printre alte ziare si reviste, Plai cu boi, Flacara si Romania Mare; secretarul Laszlo Borbely (UDMR) prefera A het, Korunk si Erdely naplo, iar chestorul Alexandru Lapusan vrea sa fie abonat la revista Fermierul. Grupul PSD lectureaza si el, alaturi de majoritatea marilor cotidiane, si revista Agricultura Romaniei. Minoritatile nationale au preferat in schimb revistele despre computere, iar Viorel Hrebenciuc s-a abonat la Atac la persoana. Singura revista pe care doresc sa o lectureze cei din Comisia SIE este Academia Catavencu, la fel ca si colegii din Comisia de aparare. Comisia SRI are in schimb lecturi mai diverse: Romania Mare, VIP, Formula AS si Academia Catavencu. La Directia de transporturi a Camerei, probabil in cautarea unor noi limuzine care sa imbogateasca parcul auto al Parlamentului, sunt asteptate revistele Autotest, Automotor si sport si Autoturism. Dorinta de cunoastere a deputatilor va mai fi stinsa prin abonamente la revistele Instalatorul, Electricianul, Antreprenorul si Instrumentatia.

Eximtur are un sediu nou la Baia Mare

ecent, Eximtur a inaugurat o noua agentie de turism. Astfel, dupa Cluj-Napoca, Sibiu si Timisoara, din 10 octombrie produsele turistice Eximtur pot fi procurate si de la Baia Mare. Peste 100 de agentii de voiaj revand programele Eximtur pentru turismul intern si bilete de avion. Pentru atragerea de turisti straini agentia colaboreaza cu 3 mari companii din Statele Unite si Marea Britanie. Infiintata in 1993, societatea a devenit cel mai important tur-operator din Transilvania. Cu o cifra de afaceri de peste 7 milioane de dolari/an, Eximtur a ocupat in acest an primul loc in topul firmelor din judetul Cluj, la categoria agentii de turism, intreprinderi mici, si a primit Diploma de Excelenta, fiind al treilea an consecutiv cand s-a clasat pe locul intai. Agentia de turism are peste 20.000 de clienti, in Romania si in strainatate, si ofera programe in circa 20 de tari. Conform statisticilor IATA, in perioada 1 ianuarie - 30 iunie a.c., dupa valoarea vanzarilor biletelor de avion, Eximtur se claseaza pe locul 5 printre agentiile de turism din tara si pe locul 1 printre cele din provincie.